Ziaristul trebuie sa latre, dom’le sau Despre dulaul citadin

„Presa trebuie sa-si regandesca serios fundamentele, dar vorbim maine la cafea”, spun si inchei conversatia telefonica, observandu-l cu coada ochiului, in oglinda masinii. Este nervos. „In Drumul Taberei vreau sa ajung”, ma grabesc eu sa spun, gandidu-ma ca omul are dreptate, m-am urcat in masina lui vorbind la telefon si nu i-am spus unde sa ma duca (ceva imi spune ca stie el unde).

„Ziaristii sunt singurii care fac ceva in tara asta, dom’le, iti zic eu, vad ca esti tanara, asa, de varsta mea, televiziunile sunt singura noastra arma”, se rasteste el, tintindu-ma cu o privire cat se poate de serioasa, in oglinda. Hopa, am parte de conversatie si totusi nu, nu am timp, de cand astept ragazul acesta, cu gandurile mele, sa pot relua in tihna un rendez-vous „devastator”. „Arma, ARMAAAA am spus, pentru ca astia trebuie impuscati!!!!” si asteapta… 1, 2, 3, 4…nu raspund nicicum. Nu pentru ca nu imi plac taximestrii. Ba chiar ma fascineaza gandindu-ma la universul lor mutant, in care povestile se impletesc, curg, se rasucesc pana ce devin parte din povestea carausului spre destinatie. Si cate destinatii au oamenii, in cate locuri se duc, cu cate sentimente si temeri!

„Daca nu ar fi televiziunile, televiziunile zic, ca eu nu citesc ziare, acolo nu ii arata pe toti hotii care trebuie impuscati, m-ati inteles? impuscati am zis, ne-ar fura tot timpul”, dar bine ca invarte cheia si masina galbena o ia saltaret pe bulevard, direct pe linia de tramvai. Nu sunt curioasa sa stiu la ce post de televiziune de uita omul nostru. Nici nu trebuie. Nu are nevoie de intrebarile mele. In general, ca cei multi, nu are nevoie de intrebari. La ce bune? Sa afle ce? Stie el prea bine si mai bine: Badea e un temerar, un erou national, Ursu bine le face. Nimic de Diaconescu. Nici de Morar.

Tac. Nu ma mai intristez.

Care va sa zica, ziaristii trebuie sa mustruluiasca, sa apostrofeze, sa-i bage in sperieti. Si-l vad acolo, la colt, cu dintii negriciosi ranjiti, inainte de a incepe sa latre parca hamesit. Singura mea mare fobie, de care nu m-au putut vindeca nici cainii vanatoresti ai mamei, este dulaul citadin. Inima sau sufletul sau oricum, ceva in partea stanga de sus a corpului, incepe sa-mi palpite cu putere si inghet. N-am reactie, asadar.

Ziaristii trebuie sa latre pana ce iti creeaza palpitatii, adevarata aventura a sufletului daca am sti sa-l localizam. Niciun chin al mintii, in schimb. Politicienii sunt acolo, sus, aici jos ne aflam noi, iar intre sus si jos dulaul citadin care ne tot latra.

Anunțuri

Despre kairost
pentru ca alt nume decat καιρός/ kairos nu imi venea in intampinare, am adaugat un -t final, pentru a avea, astfel, existenta virtuala (Magda Gradinaru).

6 Responses to Ziaristul trebuie sa latre, dom’le sau Despre dulaul citadin

  1. Anonymous says:

    nu toata lumea a avut acces la acelasi tip de educatie. taximetristul e o specie. chiar daca tu-l minimalizezi, el nu inseamna neaparat ca e prost, ci pur si simplu inchistat intr-un univers marunt.

    poate asa cum vede el presa acum, intr-un mod eronat, si tu o vedeai intr-un mod eronat cand ai decis sa ii largesti randurile. chestiune de optica. poate ar fi dezamagit sa afle cum stau lucrurile de fapt, la fel cum si tu ai fost. cu toate astea, el are un job si e mai liber ca multi dintre noi.

    c.

  2. Touche, as spune! Doar ca eu nu invinovatesc taximetristul si nu iau in discutie exponentul carei clase sociale/culturale este el. De fapt, nu arunc nicio anatema. Constat o paradigma extrem de nociva, intocmai pentru ca in fata acestor jurnalisti (care, repet, nu au fost numiti, asa cum poate ne-am fi asteptat Diaconescu si Morar, ci mai „elitistul” Ursu) nu consideram necesar sa avem vreo reactie. Ei sa latre, iar noi sa-i ovationam de pe margini!

    Nu intru in discutia despre cum consideram eu presa atunci „cand i-am ingrosat randurile” si nici daca am intrat cu iluzii si am iesit cu deceptii. Nu intra nici iluziile si nici deceptiile in ecuatie. Daca, in schimb, taximetristul are un job onorabil si e mai liber decat jurnalistul x sau y, inseamna ca el a stiut mai bine ce si cum sa puna in joc.

  3. Anonymous says:

    dar, dar vezi tu „cainele care latra, nu musca” =))

  4. in primul rand ca teza asta (:cainele care latra nu musca) se infirma tocmai atunci cand nu iti iei masurile de precautie. mai ales in cazul dulailor citadini despre care vorbim. adica acei dulai care au mai multi stapani, in functie de alee (nisa) si conjunctura.

    mai apoi insa muscatura se trateaza si injectiile antirabice te scapata de turbare. Latratura, in speta cea sociala, nu se vindeca si duce, mai lent ce-i drept, la un soi de turbare generalizata.

  5. Anonymous says:

    presa nu e ultimul gunoi de pe terra si comentariile pe care le faci sa le faci din interior, altfel care e diferenta dintre tine si taximetrist?

  6. Magda says:

    Intocmai ca nu este „ultimul gunoi despre terra” si eu am lucrat alaturi de jurnalisti nu doar onorabili, ci si profesionisti (deci, din interior). Doar ca am permis cumva celor din breasla mai putin onorabili sa dea tonul. C’est tout.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: