Azi si maine

De la o vreme am trecut intr-o alta generatie. Nu a fost asa cum anticipasem, nu s-a rupt ziua in doua si nici lumea nu s-a fragmentat. Au fost semne, ce-i drept, dar cine sa vada in ele miscarea istorica a carei unicitate vine doar sa iti defineasca banalitatea gestului cotidian? Acum e mai limpede: mai intai a fost ziua in care coloana vertebrala, careia ii acordam un cu totul alt rost, mult mai covarsitor in momentul justificarilor, a inceput sa ma sacaie. Fara pic de politete, mici intepaturi bontite ma bateau pe umar, exact in clipa in care ma simteam mai usoara decat orice iluzie.

Mai apoi a fost schimbarea aceea absolut incerta de secundar, cand ora dintre trezire si intrarea intr-o noua zi s-a epuizat fara ca eu sa fi apucat macar sa-mi intorc, cumsecade, pleoapele inspre lume. Si asa a ramas: daca vreau sa plec la timp inspre birou, trebuie sa aleg: cafea si carte sau tachinare si rasfat printre esarfe. Ora s-a curbat, pliindu-si ragazul. Pe urma a inceput sa-mi dea tarcoale linistea. In prima noapte cand am adormit eu pe canapea, si ochelarii pe nas, inainte de miezul-noptii, am pus totul pe seama oboselii de peste zi. Linistea aceea, ca si cum as fi fost un pahar conic golit atat de septic, incat nimeni nu i-ar fi ghicit continutul anterior, a inceput sa revina rabdator, la ore fixe. Adorm in rutina somnului, eu cu capul pe perna, ochelarii in cumintenia lor, pe noptiera.


Pe urma a fost ziua aceea parsiva, in care stomacul a capatat nervuri. De atunci a inceput nepotrivirea dintre mine si lucruri si, mult mai acida, nemultumirea endemica prin care trec si petrec ceea ce se intampla in jurul meu. Asperitatile sunt mai vii decat conventiile.

Apoi a fost ziua in care am intarziat. Si ziua in care intepaturile lipsite de politete din coloana vertebrala s-au inmultit, mai ales in zilele reci. Si sambata in care am adormit la pranz si am visat mirosul de visine din tartele pe care mama le facea ori de cate ori ne certam. Ziua in care mi-a fost lehamite. Saptamana in care mi-am amanetat nervii pentru mai tarziu. Dupa-amiaza in care medicul mi-a explicat ca nu e nimic in neregula cu mine, ca vedem fara umbre dupa 30 de ani. Ca trebuie sa ma alimentez cu fructe si legume proaspete, sa merg la bai si sa dorm cel putin sapte ore pe noapte. Ziua in care am ales sa ma pun la adapost. Seara in care aveam argumente, dar m-am retras intelept intr-un complex de superioritate pe masura indolentei diletante.

Credeam ca va fi o ruptura: ca ma voi trezi intr-o zi adult, cu sacose impaturite pe pervaz, in loc de scrumiera. Nu am stiut ca mai intai imi va fi cald, ca ora se va zgarci, ca voi citi despre zmei fara buzdugan si ca voi fi mai prezenta in mine decat in anii nebuni in care, daca as fi vrut totul, l-as fi avut.

Anunțuri

Despre kairost
pentru ca alt nume decat καιρός/ kairos nu imi venea in intampinare, am adaugat un -t final, pentru a avea, astfel, existenta virtuala (Magda Gradinaru).

2 Responses to Azi si maine

  1. Laura says:

    Ascutita ca un bisturiu analiza trecerii de la azi-ul ieri la azi-ul maine. Si atat de dureros de trista concluzia. Si totusi, bucura-te, caci esti mai tanara decat mine, iar eu inca ma simt ca o adolescenta 🙂

  2. Carmen says:

    Eram in liceu, o vreme in care mamele noastre, ale celorlalti, ne intrebau ce-avem de gand cu viata noastra si la ce facultate dam. Numai mama lui Zozo era altfel! Ea ne dadea Pall Mall lung, necartonat, si cafea. Mamele noastre se imbracau in fuste si bluze cu volane si se fardau cu culori tari din niste cutii cumparate de la cei care primeau „pachete” din strainatate. Mama lui Zozo isi strangea parul neglijent intr-un coc, purta blugi si statea cu noi pe jos, cand ascultam Jethro Tull. Nu suntem toti sortiti sacoselor impaturite :)!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: