Troleul APACA

„Mi-am facut de trei ori cruce cu limba in gura si am trecut podul. Scartaiau scandurile si batea un vant de sfarsit de lume” – „Dar de ce cu limba in gura?” – „Pentru ca acolo, pe cerul gurii, eram doar eu cu Dumnezeu”. Se ruga doar noaptea, sub podul lasat peste ferestrele mici, ca intr-un basm in care decorul fusese uitat si atarna peste muscatele insiropate. Sub privirea nimanui, nu pentru ca ar fi facut ceva reprobabil, ci pentru ca orice ochi s-ar fi intercalat intre ea si cer. Ea asa stia, nu se stie de unde, pentru ca n-a spus nimanui ca ar fi avut parinti: cand ii ceri ceva lui Dumnezeu, ai macar decenta de a-i acorda credit creditorului. Martorii ar fi stribit relatia.

In troleele, tramvaiele, autobuzele si taxiurile bucurestene, zeci de maini se prosterneaza. Nu cred sa existe ceva mai pagan decat relatia care, ratandu-si personalul, se consuma tribal.

Anunțuri

Despre kairost
pentru ca alt nume decat καιρός/ kairos nu imi venea in intampinare, am adaugat un -t final, pentru a avea, astfel, existenta virtuala (Magda Gradinaru).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: