un regizor pentru piata universitatii

Sunt multe, foarte multe lucruri de spus despre sistemul de sanatate romanesc. Jumatate dintre ele, aceleasi ca in cazul sistemului de educatie. Inca un sfert, comune cu punctele unei dezbateri despre societatea civila. Ramane, totusi, un sfert. S-a reusit reducerea la zero.

Purtam intre noi un dialog cu miza nula. Tipam peste gard, impatimiti, ni se raspunde pe aceeasi tonalitate si, culmea, intreaga ulita sta sa arbitreze. Punctele insa se acumuleaza haotic: putina dreptate are fiecare. Frumusetea intr-o disputa este aceea ca exista un „obiect” de disputat. Se formuleaza teze. Contraargumentul scoate la iveala noi masuri. Ce se intampla atunci cand ai o disputa fara obiect? Argumentul nu mai e posibil. Ce sa cantaresti daca nu vrei nimic in final? Si care e registrul comun din care s-ar putea naste convingeri noi? Piata Universtitatii nu mai are, se vede bine, resurse pentru a functiona drept agora. Multimea romaneasca si-a amanetat pana si putintele latente de a se misca ca o societate. Civila. Adica intervalul in care ideile se conjuga in directia acelui ravnit bine general. Aici e marea tristete, cand asteptarile corpului societal nu mai vizeaza idealuri pentru societate, cand nu mai ravnesc la binele comun. Sunt de acord ca este vorba, cel mai adesea, despre nevoi. Ca oamenii au nevoi pe care nu si le sastisfac. Ca unele sunt dramatice. ce se intampla insa, acum, ne va imbeciliza si mai mult nevoile. Nevoia, inclusiv cea de la baza piramidei, a devenit moneda de schimb. „Iti dau legea sanatatii, da-mi in schimb raspuns pozitiv la nevoia de baza x”. Ori problema este ca lucrurile nu merg asa. Stomacul nu functioneaza in acest fel. Ca sa-l tii in viata, nevoia aceea de hrana trebuie satisfacuta pe termen lung, pana ce nu o mai resimti. Foamea nu vine o data si pleaca. La fel si boala. Toate se conjuga firesc in binele general. Contrar piramidei lui Maslow, nevoile de baza depind, pe termen lung, de satisfacerea nevoilor sociale. Daca nu, ti-e foame si frig in continuare.

Imi este teribil de rusine. Ca atunci cand te uiti la un film, te indragostesti de un personaj, el se pune intr- situatie ridicola si ti-e rusine pentru el. Personajul se cheama Romania. Si-mi vine sa schimb canalul, numai sa nu asist la penibil. Sunt tintuita, totusi, cu pleoapele greu largite. Astept gestul prin care personajul meu se curata si redevine cel care as vrea si eu sa fiu. Astept de la tara mea sa-mi creeze idealuri.

Nu cred, insa, in eroii solitari. Ei primesc cate un soclu, iar soclul inchide o istorie. Eroii care, intr-adevar, lasa mosteniri sunt aceia care ne seamana si care, conjunctural, ne reprezinta in lupta. Care ni se alatura,in virtutea unei credinte comune. Eroii se nasc natural, pentru ca istoria intr-acolo trebuie sa duca. Si nu li se ridica statui, cata vreme lupta lor nu a schimbat, inca, nimic. Cand iei un om ca Raed Arafat si-l institui drept erou al neamului, se cheama uzurpare. Il opresti sa mai faca ceva, pentru ca pietrele, se stie, nu mai au viata. Sunt un stadiu final. Nu presedintele Traian Basescu, guvernul si partidul nu au stiut cum sa foloseasca un „om talentat”. Multimea si doar ea este cea care s-a pus in drum si a aruncat cu ciment peste cel care ar mai fi avut nevoie de spatiu si timp pentru a da dovada propriei puteri. A devenit, si Arafat, moneda de schimb a multimii. Platim mult, dam la schimb orice, fara discernamant, pentru a nu cere nimic in schimb.

Nu ma intereseaza daca in piata au fost galerii ale cluburilor de fotbal, pensionari sau altii. A fost o multime. Scupulos spus, mai multe multimi. Eu vreau o lege a sanatatii si vreau sa vorbim despre cum poate fi facut functional sistemul sanitar. Tarele sunt stiute. Acapararea politica a criticilor nu e mirare. Suntem buni la adunare. Matematica, insa, e mult mai complicata.

Anunțuri

Despre kairost
pentru ca alt nume decat καιρός/ kairos nu imi venea in intampinare, am adaugat un -t final, pentru a avea, astfel, existenta virtuala (Magda Gradinaru).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: